Azi mi s-a facut pofta de cornuri cu gem si lapte cald. Cred ca ploaia a fost de vina. Sau pur si simplu nostalgia acestui desert banal dar cu un gust care imi aduce aminte de copilarie. Si pentru ca Rares a fost si el acasa, le-am facut impreuna, cu Tudor in scaunul de masa, langa noi. A asteptat cuminte sa terminam, jucandu-se cu niste ustensile de silicon ๐ Niste cornuri facute cu dragoste, alaturi de cei doi iubiti mici ai mei ๐
Reteta aceasta o folosesc si pentru chifle pufoase, cu 1 gram pudra de stevie (in loc de 10), o jumatate de lingurita sare de himalaya si masline, ceapa, sau ce am la indemana pentru aluat.
Pentru aproximativ 20 de cornuri avem nevoie de urmatoarele:
- 200 ml lapte
- 14 g drojdie uscata
- 2 oua (unul pentru aluat, unul pentru uns)
- 50 g unt topit
- 10 g pulbere stevie (50g zahar sau 10 lingurite zahar)
- 500 g faina
- un praf de sare
- gem, crema de ciocolata sau orice doriti pentru umplutura
Laptele l-am incalzit putin, cat sa fie caldut. Am dizolvat drojdia si zaharul in lapte si le-am lasat 8-10 minute. Intre timp am dat drumul la cuptor, sa il incalzesc. Intr-un vas bun pentru framantat, am pus faina, sarea. Am adaugat amestecul de lapte, zahar si drojdie, un ou batut bine si untul topit. Am framantat pana a iesit un aluat elastic. L-am acoperit cu un prosop si l-am pus pe aragaz, sa stea la cald pentru 30 de minute.
Dupa ce aluatul si-a marit volumul, am luat 1/3 din el, l-am intins in foaie subtire de 1 cm, in forma de cerc si am taiat felii ca de pizza, pe care am pus gemul de gutui. Am rulat cornuletele si le-am asezat in tava, pe hartie de copt. La fel am procedat si cu restul aluatului, pana s-a umplut tava.
Am batut bine celalt ou si am uns cornuletele. Le-am lasat pentru inca 10 minute in tava sa mai creasca putin.
Le-am bagat la cuptor, la aproximativ 180 de grade pentru 15-20 minute, pana s-au rumenit.
Later edit: am revenit asupra acestei retete, la cererea lui Rares care avea pofta de branzoaice ๐
Umplutura am facut-o din jumatate de ou, 150 g branza dulce de vaca, o lingurita zahar de cocos si o lingura de gris. Am lasat-o sa se umfle putin grisul, cam 10-15 minute. Am taiat formele cu ajutorul unui castronel mic si am presat cu furculita pentru a nu se desface ๐
Din pacate am o bucatrie mica, cu un blat de lucru micut, cu un aragaz pe gaze… ah cate lucruri mi-as dori in bucatarie sau mai bine zis cat mi-as dori o bucatarie noua ๐ Dar tot ceea ce fac acolo, mica cum e, fac cu dragoste pentru copiii mei, iar voua va impartasesc cele mai reusite combinatii. Chiar daca pozele nu arata ca si cand ar fi scoase din reviste, va garantez ca merita incercate ๐